Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

Turismul

Zone de agrement / Parcuri naturale / Zone de protecţie a patrimoniului rural / Alte obiective turistice, arheologice şi istorice

O activitate cu tendinte de dezvoltare este ramura de turism si agrement, de sfârsit de saptamâna.
Pentru localitatea Pui, vecinatatea râului Strei ar oferi condiţiile dezvoltării unei zone de agrement (ştrand amenajat, terenuri de sport, pescuit sportiv şi sporturi nautice) activităţi care existau dar s-au pierdut din cauza staţiilor de balastiere, care prin exploatarea iraţională uneori, au modificat în timp conformarea cursului şi malurilor râului.

      

TopZONE DE AGREMENT

În prezent sunt formate trei zone de agrement, una în amonte de satul Uric, cea de-a doua în jurul localitatii Ohaba Ponor, iar cea de-a treia în amonte de localitatea Hobita. Exista o zona montana de agrement în masivul Retezat, la cabana Baleia, însa calea de acces este greu accesibila, desi drumul face parte din drumurilor judetene.
Functionarea dominanta a comunei Pui este reprezentata de zona de agrement, recreere, sport si turism


TopPARCURI NATURALE

Prin Hotarârea Consiliului Judeţean nr.13/1997 s-au conturat zonele de protecţie a patrimoniului natural, din care fac parte:
– Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina
– Zona Tampon a Parcului Naţional Retezat.

Începând din anul 1999 s-a înfiinţat Administraţia Parcului Naţional Retezat, constituită în cadrul Direcţiei Silvice Deva, care îsi desfăşoarp activitatea de implementare a proiectului Managementul conservării biodiversităţii, ce cuprinde o strategie a conservării mediului natural şi includerea într-un sistem naţional de arii protejate. Aceasta planificare a activităţilor specifice Parcului, cât şi a zonelor sale limitrofe, prin aplicarea managementului conservării biodiversităţii va avea un impact pozitiv în dezvoltarea viitoare a turismului în zonă. 

TopZONE DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI RURAL

Conform Legii nr. 5/2000 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Fânaţele Pui din Comuna Pui (13,00 ha), este zonă protejată.

Ariile naturale protejate (în toate cazurile monumentele necesită delimitarea zonei de protecţie, restaurare, conservare şi punere în valoare):

Rezervaţia naturală Peştera Şura Mare, rezervaţie speologică de grad IV, Peştera Şura Mare cunoscută şi sub numele de Ohaba-Ponor, este situată în vestul Munţilor Şureanu, pe cursul pârâului Lunca Ponorului. Peştera se află pe teritoriul satului Ohaba-Ponor, comuna Pui din judeţul Hunedoara. Lungimea peşterii este de aproximativ 4500 metri. Intrarea se face printr-un portal de mari dimensiuni (37 metri înălţime şi 12 m lăţime), galeria principală de 2-3 m lăţime şi 30 de metri înălţime este străbătută de raul Ohaba, care formează o serie de cascade şi un lac interior. Pe parcurs există mai multe săli de mari dimensiuni dintre care cea mai mare are 45 m lungime, 35 m lăţime şi 30 m înălţime. De asemenea, pe parcurs vizitatorul poate întâlni o serie de stalagmite de 4-5 metri înălţime şi blocuri de prăbuşire.
În peştera Şura Mare se află cea mai mare colonie de lilieci din România, în total peste 10000 de lilieci. Printre aceştia a fost identificat şi Pipistrellus pipistrellus – cel mai mic exemplar de liliac din Europa. Colonia de lilieci este interesantă şi prin faptul că intră în hibernare pe timpul ierni. Pe depozitele de gunoi rezultate de la aceşti lilieci se dezvoltă numeroase insecte, crustacee şi fluturi. Şura Mare este o peşteră greu accesibilă, fiind explorată pentru prima dată în 1929.

Punctul fosilifer Ohaba Ponor, rezervaţie paleontologica de grad IV

• Parcul Naţional Grădiştea Muncelului – Cioclovina
În Carpaţii Meridionali, la circa 250 de kilometri nord-vest de Bucureşti, se află una dintre cele mai complexe arii protejate din România. Este vorba de Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Acesta cuprinde, laolaltă, obiective de o deosebită importanţă arheologică, antropologică, etnografică, geologică, speologică, faunistică şi floristică.

În parc este localizat sistemul celor 8 cetăţi fortificate din jurul capitalei politice, culturale şi religioase a Daciei antice, Sarmizegetusa. Complexul antic constituie, practic, unul dintre obiectivele principale ale conservării în Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Cercetarea siturilor arheologice din zonă sunt în curs, săpăturile scoţând la iveală, an de an, noi dovezi privind locuirea acestor munţi din cele mai vechi timpuri.

Este recunoscută şi valoarea floristică a parcului. Dintre speciile endemice întâlnite aici menţionăm crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrişorul (Thymus comosus) şi brusturul negru (Symphytum cordatum). Avem şi o serie de specii rare, precum Dianthus petraeus, Sesleria rigida, Floarea de colt, Anacamptis pyramidalis si Herminium monorchis.

Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentată. Sophnochaeta dacica, specie endemica identificată în Peştera Tecuri, Duvaluis budai, specie rară, care trăieşte în Peştera Ponorici, şi Procerus gigas, cel mai mare gândac din România, sunt doar câteva dintre speciile de coleoptere care pot fi întâlnite în acest parc natural.

Dacă peştii, amfibienii şi reptilele de aici nu ies din tiparele zonelor de munte, surprinde diversitatea păsărilor. Uliul porumbar (Accipiter gentilis) şi acvila mică (Hieraetus pennatus) sunt doar două dintre speciile deosebite din zonă. Sunt şi multe mamifere, precum ursul (Ursus arctos), lupul (canis lupus), râsul (Lynx lynx) sau pisica sălbatică (Felis silvestris).

Principalele ecosisteme din Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina sunt pădurile de fag, urmate de cele de molid. La fel de importante sunt şi ecosistemele cavernicole. Într-o proporţie mai mică sunt prezente ecosistemele acvatice.

Prezentare a parcului realizată de Asociaţia Ecologistă Cindrelul Sibiu în iunie 2013 prin Programul Operaţional Sectorial „MEDIU” – cod proiect SMIS-CSNR 47491:

http://youtu.be/WpxRlPnKWTg

http://youtu.be/1VQg6Vql3vI

Zona tampon a Parcului Naţional Retezat

Parcul Naţional Retezat se află în zona masivului muntos cu acelaşi nume, aparţinând de Carpaţii Meridionali, în partea de sud-vest a României.

Importanţa florei, faunei şi frumuseţea deosebită a peisajului de aici au convins autorităţile române, încă din anii ’20, de necesitatea protejării acestei zone. Astfel, a fost primul parc naţional din România, constituit ca atare în 1935.

Zona Retezatului este renumită mai ales datorită caracteristicilor sale hidrologice. Pe de o parte, regiunea este obârşia multor râuri care se varsă în Mureş sau Jiu, două dintre principalele ape curgătoare ale României. Atracţia cea mare este reprezentată, însa, de numeroasele lacuri glaciare. Aici există circa 100 de lacuri, dintre care 40 sunt mari sau mijlocii. Mai există 18 lacuri mici, însă permanente, alături de alte 40 foarte mici, care seacă în sezonul cald.

Fauna este extrem de bogată. Dintre care peste 150 de specii de vertebrate, 26 sunt mamifere. Dintre reptile, două sunt considerate specii rare şi aflate în pericol: şarpele lui Esculap (Elaphe longissima) şi vipera cu corn (Vipera ammodites). Între speciile rare de păsări, avem ciocârlia urecheată (Eremophila alpestris), acvila de munte (Aquila chrysaetos) şi acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina).

Dintre mamifere, trebuie remarcate două specii de lilieci, şi anume liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum) şi liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). Nu lipsesc ierbivorele mari precum capra neagră (Rupicapra rupicapra) şi cerbul carpatin (Cervus elaphus).

TopALTE OBIECTIVE ISTORICE SI ARHEOLOGICE


La Pui, pe malul drept al Streiului au fost sesizate resturi de construcţii romane iar pe cel opus, pe “Măgura”, întâlnim fosile din cretaceu (Acteonella);
satul Râu Bărbat a fost cunoscut ca o puternică aşezare cnezială. Un document din anul 1412 ne vorbeşte de un proces de proprietate dintre protopopul român Dobrotă şi cneazul Leel şi fiul sau Barb. Probabil că de la acest Barb şi-a primit Râu Bărbat numele. Pe vârful dealului împădurit deasupra satului au fost constatate urme romane. Pe aici urcă drumul spre cabana Baleia, singura unitate de cazare publică din zonă.

PEŞTERI CU URME DE LOCUIRE

a) Peştera Federi
În acest punct s-au descoperit materiale ceramice specifice epocii bronzului, cultura Wietenberg.
b) Peştera Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi
Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare.
Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice. În peşteră se află materiale arheologice din paleolitic (cultura Aurignaciana) până în eneolitic târziu (cultura Coţofeni), începutul epocii bronzului, dar şi din epoca prefeudală (secolele VIII-X d.Chr.).
c) Peştera Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi
Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, sub Peştera Nr. 1.
Aici s-au descoperit materiale cioplite musteriene, dar şi straturi de arsură.
d) Peştera Nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi.
Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înăltimea Fruntea Mare, în stânga Peşterii Nr. 2.
De aici provin câteva răzuitoare musteriene.
e) Peştera Cocoşului sau Gaura Cocoşului de la Federi
Cavitatea se află localizată în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, în faţa peşterilor de la Coasta Vacii.
Urmele de aici sunt musteriene, aurignaciene, eneolitice finale, de epoca bronzului (cultura Wietenberg), dacice şi de epocă romană.
În anul 1940-1941 s-a descoperit craniul unei femei, în vârsta de 30-40 de ani, de tip Homo sapiens fossilis.
f) Peştera Nr. 1 din Piatra Muntenilor sau Coridorul din Piatra Muntenilor
Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lânga peştera Gaura Cocoşului.
Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice (cultura Musteriană). În peşteră se află materiale arheologice din neolitic şi eneolitic, începutul epocii bronzului, perioada romană şi cea medievală.

 VESTIGII PREISTORICE
a) Pe valea râului care izvorăşte din Piatra Muntenilor s-a descoperit ceramică tip Coţofeni.

 VESTIGII DACICE
a) Punctul Izvor.
La 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui – Ponorici se află valuri de pamânt dacice.

 VESTIGII DIN EPOCA ROMANĂ
Punctul Dealul Padeş sau Sub Padeş. Aici, la circa 400 m est de cătun, a funcţionat un castru roman.

 VESTIGII MEDIEVALE (Galaţi – Comuna Pui)
Biserica de zid dispărută, este construită în secolul XVI d.Chr. În jurul ei există o necropolă relativ bogată. În localitate mai există o biserică de lemn nepublicată.

 MINE ŞI CARIERE
Punctul Fâneaţă. La 600 m de Sălaşul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zăcămintele de fier din zonă se află la circa 10 km de Rudele, „faţă-în-faţă” cu acest obiectiv (minereurile se găsesc în două locuri).