 |
 |
 |
 |
 |
 |
-
Baiesti
- Federi
- Fizesti
- Galati
- Hobita
- Ohaba
Ponor
-
Ponor
- Pui
- Riu Barbat
- Rusor
- Uric
Prima atestare documentara a localitatii Pui este din anul 1426, ca domeniu apartinând unei familii de origine franceza, pe nume Puly. În prima jumatate a secolului XX, localitatea Pui era un important centru administrativ, comercial si chiar administrativ-financiar, având o clasa de mijloc bine închegata, chiar înstarita. Se considera ca multe asezari din bazinul Streiului: Râu Barbat, Paros, Uric, Petros, Hobita s.a. - au luat fiinta în urma unor imigrari ale taranilor din valea Streiului si din Tara Hategului. Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei
a) Punctul Ferma Baiesti. Pe malul din dreapta Râului Alb, la circa 300 m sud de fosta ferma a CAP, au fost descoperite fragmente ceramice apartinând epocii bronzului si celei medievale. [51]
2. Vestigii preistorice. a) Punctul La Jidovin. De aici provine o piesa musteriana. [52]
3. Vestigii dacice. a) Punctul Cetatuie. Pe Culmea Stânisoarei, la SE, pe un bot de deal, se afla un punct de observatie dacic. [53] b) Punctul Gruniul Magurii. Culmea este situata la est de sat, pe malul din dreapta Streiului. Aici se afla un val circular cu fundatie de piatra prinsa cu mortar. Drumul antic trece prin spatele acestor amenajari. Obiectivul poate fi de epoca dacica. [54]
4. Descoperiri monetare. a) Aici au fost semnalate descoperiri izolate de monede grecesti si romane. [55]
5. Vestigii medievale. a) În Baiesti functioneaza doua biserici, dintre care una pare a fi fost construita înainte de secolul XVII d.Chr. [56]
a) Pestera Federi. În acest punct s-au descoperit materiale ceramice specifice epocii bronzului, cultura Wietenberg. [5] b) Pestera Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi. Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare. Aceasta este si mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte si arme paleolitice. În pestera se afla materiale arheologice din paleolitic (cultura Aurignaciana) pâna în eneolitic târziu (cultura Cotofeni), începutul epocii bronzului, dar si din epoca prefeudala (secolele VIII-X d.Chr.). [6] c) Pestera Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi. Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare, sub Pestera Nr. 1. Aici s-au descoperit materiale cioplite musteriene, dar si straturi de arsura, fara alte precizari. [7] d) Pestera Nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi. Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare, în stânga Pesterii Nr. 2. De aici provin câteva razuitoare musteriene. [8] e) Pestera Cocosului sau Gaura Cocosului de la Federi. Cavitatea se afla localizata în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, în fasa pesterilor de la Coasta Vacii. Urmele de aici sunt musteriene, aurignaciene, eneolitice finale, de epoca bronzului (cultura Wietenberg), dacice si de epoca romana. În anul 1940-1941 s-a descoperit craniul unei femei, în vârsta de 30-40 de ani, de tip Homo sapiens fossilis. [9] f) Pestera Nr. 1 din Piatra Muntenilor sau Coridorul din Piatra Muntenilor. Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lânga pestera Gaura Cocosului. Aceasta este si mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte si arme paleolitice (cultura Musteriana). În pestera se afla materiale arheologice din neolitic si eneolitic, începutul epocii bronzului, perioada romana si cea medievala. [10]
2. Vestigii preistorice. a) Pe valea râului care izvoraste din Piatra Muntenilor s-a descoperit ceramica Cotofeni. [11]
3. Vestigii dacice. a) Punctul Izvor. La 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui – Ponorici se afla valuri de pamânt dacice. [12]
4. Vestigii de epoca romana. a) Punctul Dealul Pades sau Sub Pades. Aici, la circa 400 m est de catun, a functionat un castru roman. [13]
5. Mine si cariere. a) Punctul Fâneata. La 600 m de Salasul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zacamintele de fier din zona se afla la circa 10 km de Rudele, „fata-în-fata” cu acest obiectiv (minereurile se gasesc în doua locuri). [14]
6. Vestigii medievale. a) În localitate exista o biserica de lemn nepublicata. [15]
1. Vestigii preistorice. a) În hotarul localitatii s-a descoperit un topor de piatra slefuita. [21]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Hotar. Aici s-au descoperit, la 1 km SE de scoala, fragmente ceramice, caramizi si o veriga de fier, toate de factura dacica. [22]
3. Vestigii romane. a) Pe teritoriul localitatii sunt descoperiri de materiale arheologice romane. [23] b) Punctul Vârful Poienii, Vârful Vârfete sau Ciclovina-Ponorici. În zona Ponorâciu – Ciclovina s-a identificat un grandios ansamblu de fortificatii cu caracter unitar, dupa opinia descoperitorului. Fortificatia are trei linii succesive. Aici ar fi un numar de 5 bastioane, un castru de mars cu dimensiunile de 70 / 45 m (burgus) si un val lung (Troianul) de 230 m (din pamânt, cu miezul ars). Lungimea totala a zidurilor si valurilor este de circa 2,5 km. Dupa opinia majoritatii cercetatorilor, aceste lucrari ar fi sau, cel putin, s-ar baza, pe un sistem de fortificatie dacic. Unele constructii sunt în mod cert romane. Eugen Iaroslavschi vede aici o imensa cariera pentru extragerea pietrei nefasonate. [24]
4. Vestigii medievale. a) În localitate exista o biserica de lemn nepublicata. [25]
5. Descoperiri monetare. De
aici provine un tezaur monetar care este adunat si dupa parasirea
Daciei de catre romani. [26]
a) De aici provin piese litice cioplite. [1]
2. Vestigii medievale. a)
Biserica de zid disparuta este construita în secolul XVI
d.Chr. În jurul ei exista o necropola relativ bogata. [2]
a) Punctul Dealul Hobenilor. În arealul localitatii, la 200 m nord de sat, pe malul din dreapta Pârâului Hobita, s-a cercetat o villa rustica. [40] b)
De aici provine un relief de marmura reprezentându-l pe
Hercules. [41]
a) Pestera de la Bordu Mare. Pestera se afla la SE de sat, pe Dealul Bordul Mare. Între materialele arheologice descoperite în pestera se remarca cele apartinând culturilor Starcevo-Cris si Cotofeni, dar si uneltele si armele paleolitice (musterian). Alte descoperiri se pot încadra în perioada dacica si Evul Mediu. Aici s-a descoperit un denar roman si ceramica dacica. [10] b) Pestera de la Seci. Aceasta pestera a fost studiata în anul 1954 pentru a se controla observatii mai vechi. [11] c) Pestera din Pârâul Gaurii. Aceasta pestera a fost studiata în anul 1954 pentru a se controla observatii mai vechi. [12] d) Pestera Sura Mare. Materialul ceramic apartine perioadei dacice. [13] e) Pestera de pe Scorus. Materialul
ceramic descoperit aici este preistoric. [14]
a) Pestera lui Cocolbea sau Gaura lui Cocolbea. Cavitatea se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, Valea Opritei, Dealul Piatra lui Cocolbea, la 2 km NE de sat. Materialele arheologice descoperite aici apartin epocii eneolitice. [65] b) Pestera Piatra Poienii sau Pestera de la Pietris, Pestera de sub Seletru, Gaura Poienii. Pestera se afla localizata în Muntii Sebesului, bazinul Streiului, versantul din stânga, în amonte de localitatea Baru. Materialele arheologice descoperite aici apartin epocii paleolitice. [66] c) Pestera Ponor. Locuirea de aici apartine paleoliticului. Aici se afla si un abri sub stânca. [67] d) Pestera Ponorici sau Gura Ponorici. În aceasta pestera s-au descoperit multe materiale eneolitice (cultura Petresti si Cotofeni). Unii autori amintesc materiale paleolitice, de epoca bronzului si Latène. [68] 2. Vestigii preistorice. a) Punctul Vârful Coastei. Aici s-a descoperit o asezare eneolitica. [69] b) Punctul Hotarul Racurele. Din acest punct provin unelte din piatra paleolitice. [70]
3. Vestigii dacice. a) Punctele Dealul Robului si Dealul Troianului. Aici se afla doua fortificatii, dacice dupa afirmatiile descoperitorilor. [71]
4. Vestigii de epoca romana. a) În hotarul localitatii s-au descoperit urme arheologice de epoca romana. [72]
5. Vestigii medievale. a)
Biserica de lemn a fost transformata în secolul XVIII d.Chr.
într-una de piatra. [73]
a) Pestera Gaura de pe malul drept al Ohabei. Aici s-a descoperit un depozit format din obiecte din fier dacice (secolele II î.Chr.-I d.Chr.). [83] 2. Vestigii dacice. a) Punctul Vad. La 150 m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se afla valuri si santuri dacice pe doua aliniamente. [84] 3. Vestigii de epoca romana. a) Punctul Gradiste. În hotarul localitatii, la 4 km est de sat, pe malul din dreapta Streiului, la sud de drumul spre Fizesti, s-au descoperit urme arheologice de epoca romana, doua obiective de arhitectura patrulatere. [85] b) Dealul Magura. Pe acesta se afla un val de aproximativ 4 km lungime. [86] c) Punctul Cioaca Biristenilor. Pe acest deal, la 200 m nord de Gradiste, s-ar putea sa existe un turn roman de paza, cu sant si val si frontul spre est. [87] 4. Descoperiri monetare. a) Tezaurul monetar de secolele XVI-XVII d.Chr. s-a descoperit cu ocazia saparii unei gropi de mormânt în cimitirul localitatii. [88] 5. Vestigii medievale. a) Biserica ortodoxa pare a se data în secolele XV-XVI d.Chr. Unele informatii ne fac sa credem ca începuturile ei sunt mult anterioare în timp. [89]
1. Statiuni arheologice cu stratigrafie complexa. a) Punctul Cetate. În hotarul localitatii, la 700 m de sat, spre Pui, s-au descoperit urme arheologice de epoca romana si anume un castru de mars transformat, mai apoi, într-unul permanent. Acesta are 120 / 80 m si sta în picioare, pe alocuri, la 2 m înaltime. Aici s-au descoperit si materiale ceramice preistorice, dacice si medievale. [23]
2. Vestigii de epoca romana. a) Pe o înaltime împadurita de la marginea satului au fost identificate urme de constructii romane. [24]
3. Vestigii medievale. a) Punctul Ograzi. La SV de sat, pe malul din dreapta Pârâului Uric, se descopera materiale medievale. [25] b) Punctul Estul Satului. La intrarea în sat dinspre Pui se afla urme de locuire medievala. [26] c) Punctul Plostina. Într-o mica movila braconata de cautatorii de comori s-a descoperit o locuinta cu pivnita cladita în secolul XIII d.Chr. Bibliografie: Matei 1994. d) Punctul Ruina Bisericii vechi. Un
monument este ridicat între secolele XVI-XVII d.Chr. ca
biserica pentru cultul reformat. Al doilea este ortodox. Sub una
dintre cele doua biserici se ascunde monumentul din secolul XV
d.Chr. [27]
1. Vestigii preistorice. a) Punctul Halta. În dreapta drumului national spre Pui, la vest de Cantonul CFR, pe un platou cu malurile abrupte, s-a descoperit o asezare Cotofeni. [71]
2. Vestigii dacice. a) Punctul Salase. La 700 m est de Magura Rusorului, pe malul pârâului, la 300 m de Salasul lui Oproiu, s-a descoperit ceramica de factura dacica. [72] b) Punctul Cetatuie. La nord de salase se afla un punct de supraveghere dacic. [73] c) Punctul Magura. La vest de salase se afla ceramica dintr-o epoca neprecizata. [74]
3. Vestigii de epoca romana. a) Din hotarul localitatii provine un leu funerar de epoca romana. [75]
4. Vestigii medievale. a)
Biserica ortodoxa româneasca veche nu a fost studiata prin
sapatura arheologica sistematica si este datata între secolele
XV-XVI d.Chr. [76]
1. Pesteri cu urme de locuire. a)
În Pestera din hotar s-au descoperit urme eneolitice. [5]
|
 |