O activitate cu tendinte de dezvoltare este ramura de turism si agrement, de sfârsit de saptamâna.
Pentru localitatea Pui, vecinatatea râului Strei ar oferi conditiile dezvoltarii unei zone de agrement (strand amenajat, terenuri de sport, pescuit sportiv si sporturi nautice) activitati care existau dar s-au pierdut din cauza statiilor de balastiere, care prin exploatarea irationala uneori, au modificat în timp conformarea cursului si malurilor râului.

• ZONE DE AGREMENT

În prezent sunt formate trei zone de agrement, una în amonte de satul Uric, cea de-a doua în jurul localitatii Ohaba Ponor, iar cea de-a treia în amonte de localitatea Hobita. Exista o zona montana de agrement în masivul Retezat, la cabana Baleia, însa calea de acces este greu accesibila, desi drumul face parte din drumurilor judetene.

Functionarea dominanta a comunei Pui este reprezentata de zona de agrement, recreere, sport si turism

• PARCURI NATURALE

Prin Hotarârea Consiliului Judetean nr. 13/1997 s-au conturat zonele de protectie a patrimoniului natural, din care fac parte:
- Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina,
- Zona Tampon a Parcului National Retezat.

Începând din anul 1999 s-a înfiintat Administratia Parcului National Retezat, constituita în cadrul Directiei Silvice Deva, care îsi desfasoara activitatea de implementare a proiectului Managementul conservarii biodiversitatii, ce cuprinde o strategie a conservarii mediului natural si includerea într-un sistem national de arii protejate. Aceasta planificare a activitatilor specifice Parcului, cât si a zonelor sale limitrofe, prin aplicarea managementului conservarii biodiversitatii va avea un impact pozitiv în dezvoltarea viitoare a turismului în zona.

• MONUMENTE SI SITURI ARHEOLOGICE

Conform Listei Monumentelor Istorice 2004 intocmita de Ministerul Culturii si Cultelor, pe teritoriul comunei Pui sunt urmatoarele monumente si situri arheologice:

Cod LMI 2004	Denumire	Localitate	Adresa	Datare
HD-I-s-A-03202	Situl arheologic de la Ohaba Ponor, punct „Pestera Bordu Mare”	OHABA PONOR	„Pestera Bordu Mare”	-
HD-I-s-A-03202-01	Asezare Sat	OHABA PONOR	„Pestera Bordu Mare”	Neolitic
HD-II-m-B-03315	Casa	Sat Galati	Nr. 30	Sec. XIX
HD-II-a-B-03418	Ansamblu rural Pui	Sat Pui	Zona de S-E a localitatii, cu str. Morilor (pâna la nr. 31) si Republicii (pâna la nr. 75)	Sf. sec. XIX – înc. sec. XX
HD-II-m-B-03419	Casa	Sat Pui	Pui Nr. 70-72	Sec. XVIII
HD-II-m-B-03420	Casa	Sat Pui	Pui Nr. 73	Sec. XVIII
HD-II-m-B-03416	Biserica „Pogorârea Sf. Duh”	Sat Ponor	Nr. 12	Sec. XVIII

• ZONE DE PROTECTIE A PATRIMONIULUI RURAL

Conform Legii nr. 5/2000 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national, Fânatele Pui din Comuna Pui (13,00 ha), este zona protejata.

Ariile naturale protejate (în toate cazurile monumentele necesita delimitarea zonei de protectie, restaurare, conservare si punere în valoare):

• Rezervatia naturala Pestera Sura Mare, rezervatie speologica de grad IV
Pestera Sura Mare cunoscuta si sub numele de Ohaba-Ponor este situata in vestul Muntilor Sureanu, pe cursul paraului Lunca Ponorului. Pestera se afla pe teritoriul satului Ohaba-Ponor, comuna Pui din judetul Hunedoara. Lungimea pesterii este de aproximativ 4500 metrii, intrarea se face printr-un portal de mari dimensiuni (37 metrii inaltime si 12 m latime), galeria principala de 2-3 m latime si 30 de metrii inaltime este strabatuta de raul Ohaba, care formeaza o serie de cascade si un lac interior. Pe parcurs exista mai multe sali de mari dimensiuni dintre care cea mai mare are 45 m lungime, 35 m latime si 30 m inaltime. De asemenea pe parcurs vizitatorul poate intalni o serie de stalagmite de 4-5 metrii inaltime si blocuri de prabusire.
In pestera Sura Mare se afla cea mai mare colonie de lilieci din România, in total peste 10000 de lilieci. Printre acestia a fost identificat si Pipistrellus pipistrellus - cel mai mic exemplar de liliac din Europa. Colonia de lilieci este interesanta si prin faptul ca intra in hibernare pe timpul ierni. Pe depozitele de gunoi rezultate de la acesti lilieci se dezvolta numeroase insecte, crustacee si fluturi. Sura Mare este o pestera greu accesibila, fiind explorata pentru prima data in 1929.

• Punctul fosilifer Ohaba Ponor, rezervatie paleontologica de grad IV

• Parcul National Gradistea Muncelului – Cioclovina
În Carpatii Meridionali, la circa 250 de kilometri nord-vest de Bucuresti, se afla una dintre cele mai complexe arii protejate din România. Este vorba de Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Acesta cuprinde, laolalta, obiective de o deosebita importanta arheologica, antropologica, etnografica, geologica, speologica, faunistica si floristica.

În parc este localizat sistemul celor 8 cetati fortificate din jurul capitalei politice, culturale si religioase a Daciei antice, Sarmizegetusa. Complexul antic constituie, practic, unul dintre obiectivele principale ale conservarii în Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina. Cercetarea siturilor arheologice din zona este în curs, sapaturile scotând la iveala, an de an, noi dovezi privind locuirea acestor munti din cele mai vechi timpuri.

Este recunoscuta si valoarea floristica a parcului. Dintre speciile endemice întâlnite aici mentionam crucea-voinicului (Hepatica transsilvanica), cimbrisorul (Thymus comosus) si brusturul negru (Symphytum cordatum). Avem si o serie de specii rare, precum Dianthus petraeus, Sesleria rigida, Floarea de colt, Anacamptis pyramidalis si Herminium monorchis.

Fauna este, de asemenea, foarte bine reprezentata. Sophnochaeta dacica, specie endemica identificata in Pestera Tecuri, Duvaluis budai, specie rara, care traieste în Pestera Ponorici, si Procerus gigas, cel mai mare gândac din România, sunt doar câteva dintre speciile de coleoptere care pot fi întâlnite in acest parc natural.

Daca pestii, amfibienii si reptilele de aici nu ies din tiparele zonelor de munte, surprinde diversitatea pasarilor. Uliul porumbar (Accipiter gentilis) si acvila mica (Hieraetus pennatus) sunt doar doua dintre speciile deosebite din zona. Sunt si multe mamifere, precum ursul (Ursus arctos), lupul (canis lupus), râsul (Lynx lynx) sau pisica salbatica (Felis silvestris).

Principalele ecosisteme din Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina sunt padurile de fag, urmate de cele de molid. La fel de importante sunt si ecosistemele cavernicole. Intr-o proportie mai mica sunt prezente ecosistemele acvatice.

• Zona tampon a Parcului National Retezat

Parcul National Retezat se afla în zona masivului muntos cu acelasi nume, apartinând de Carpatii Meridionali, în partea de sud-vest a României.

Importanta florei, faunei si frumusetea deosebita a peisajului de aici au convins autoritatile române, înca din anii ’20, de necesitatea protejarii acestei zone. Astfel, a fost primul parc national din România, constituit ca atare în 1935.

Zona Retezatului este renumita mai ales datorita caracteristicilor sale hidrologice. Pe de o parte, regiunea este obârsia multor râuri care se varsa în Mures sau Jiu, doua dintre principalele ape curgatoare ale României. Atractia cea mare este reprezentata, însa, de numeroasele lacuri glaciare. Aici exista circa 100 de lacuri, dintre care 40 sunt mari sau mijlocii. Mai exista 18 lacuri mici, însa permanente, alaturi de alte 40 foarte mici, care seaca în sezonul cald.

Fauna este extrem de bogata. Dintre cele peste 150 de specii de vertebrate, 26 sunt mamifere. Dintre reptile, doua sunt considerate specii rare si aflate în pericol: sarpele lui Esculap (Elaphe longissima) si vipera cu corn (Vipera ammodites). Între speciile rare de pasari, avem ciocârlia urecheata (Eremophila alpestris), acvila de munte (Aquila chrysaetos) si acvila tipatoare mica (Aquila pomarina).

Dintre mamifere, trebuie remarcate doua specii de lilieci, si anume liliacul mare cu potcoava (Rhinolophus ferrumequinum) si liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus). Nu lipsesc ierbivorele mari precum capra neagra (Rupicapra rupicapra) si cerbul carpatin (Cervus elaphus).

• PESTERI CU URME DE LOCUIRE

a) Pestera Federi
În acest punct s-au descoperit materiale ceramice specifice epocii bronzului, cultura Wietenberg.
b) Pestera Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi
Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare.
Aceasta este si mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte si arme paleolitice. În pestera se afla materiale arheologice din paleolitic (cultura Aurignaciana) pâna în eneolitic târziu (cultura Cotofeni), începutul epocii bronzului, dar si din epoca prefeudala (secolele VIII-X d.Chr.).
c) Pestera Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi
Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare, sub Pestera Nr. 1.
Aici s-au descoperit materiale cioplite musteriene, dar si straturi de arsura.
d) Pestera Nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi.
Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, sub înaltimea Fruntea Mare, în stânga Pesterii Nr. 2.
De aici provin câteva razuitoare musteriene.
e) Pestera Cocosului sau Gaura Cocosului de la Federi
Cavitatea se afla localizata în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, în fasa pesterilor de la Coasta Vacii.
Urmele de aici sunt musteriene, aurignaciene, eneolitice finale, de epoca bronzului (cultura Wietenberg), dacice si de epoca romana.
În anul 1940-1941 s-a descoperit craniul unei femei, în vârsta de 30-40 de ani, de tip Homo sapiens fossilis.
f) Pestera Nr. 1 din Piatra Muntenilor sau Coridorul din Piatra Muntenilor
Pestera se afla în Muntii Sebesului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lânga pestera Gaura Cocosului.
Aceasta este si mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte si arme paleolitice (cultura Musteriana). În pestera se afla materiale arheologice din neolitic si eneolitic, începutul epocii bronzului, perioada romana si cea medievala.

• VESTIGII PREISTORICE
a) Pe valea râului care izvoraste din Piatra Muntenilor s-a descoperit ceramica Cotofeni.

• VESTIGII DACICE
a) Punctul Izvor.
La 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui – Ponorici se afla valuri de pamânt dacice.

• VESTIGII DIN EPOCA ROMANA
Punctul Dealul Pades sau Sub Pades. Aici, la circa 400 m est de catun, a functionat un castru roman.

• VESTIGII MEDIEVALE (Galati - Comuna Pui)
Biserica de zid disparuta este construita în secolul XVI d.Chr. În jurul ei exista o necropola relativ bogata. În localitate mai exista o biserica de lemn nepublicata.

• MINE SI CARIERE
Punctul Fâneata. La 600 m de Salasul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zacamintele de fier din zona se afla la circa 10 km de Rudele, „fata-în-fata” cu acest obiectiv (minereurile se gasesc în doua locuri).

• ALTE OBIECTIVE TURISTICE, ISTORICE SI ARHEOLOGICE:
- La Pui, pe malul drept al Streiului au fost sesizate resturi de constructi romane iar pe cel opus, pe “Magura”, întâlnim fosile din cretaceu (Acteonella);
- satul Râu Barbat a fost cunoscut ca o puternica asezare cneziala. Un document din anul 1412 ne vorbeste de un proces de proprietate dintre protopopul român Dobrota si cneazul Leel si fiul sau Barb. Probabil ca de la acest Barb si-a primit Râu Barbat numele. Pe vârful dealului împadurit deasupra satului au fost constatate urme romane. Pe aici urca drumul spre cabana Baleia, singura unitate de cazare publica din zona.

• ARII NATURALE PROTEJATE

• Parcul National Retezat - în SV;
• Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina(CNGM - C) – in E;
• Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului – în N si centru;
• Rezervatia naturala de tip speologic Pestera Sura Mare (CNGM - C), suprafata rezervatiei, potrivit Legii nr. 5/2000, este de 5 ha;
• Rezervatia naturala de tip botanic Fânatele Pui (CNGM - C), suprafata rezervatiei, potrivit Legii nr. 5/2000, este de 13 ha;
• Rezervatia naturala de tip paleontologic Locul fosilier Ohaba -Ponor (CNGM - C), suprafata rezervatiei, potrivit Legii nr. 5/2000, este de 10 ha;
Suprafata totala a Parcului National Retezat si a Parcului Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, cât si parte din suprafata Geoparcului Dinozaurilor Tara Hategului, care se suprapune comunei Pui, sunt incluse propunerilor de situri din partea României pentru reteaua ecologica europeana Natura 2000;