Close

Not a member yet? Register now and get started.

lock and key

Sign in to your account.

Account Login

Forgot your password?

Istorie locala

Prima atestare documentară a localităţii Pui este din anul 1426, ca domeniu aparţinând unei familii de origine franceză, pe nume Puly. În prima jumătate a secolului XX, localitatea Pui era un important centru administrativ, comercial şi chiar administrativ-financiar, având o clasa de mijloc bine închegata, chiar înstărită. Se consideră că multe aşezări din bazinul Streiului (Râu Bărbat, Paroş, Uric, Petros, Hobiţa s.a.) au luat fiinţă în urma unor imigrări ale ţăranilor din valea Streiului şi din Ţara Haţegului.

Descoperiri arheologice pe teritoriul comunei
sursa de documentare pentru aceasta pagina: http://arheologie.ulbsibiu.ro

Băieşti

1. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Ferma Băieşti.

Pe malul din dreapta Râului Alb, la circa 300 m sud de fosta fermă a CAP, au fost descoperite fragmente ceramice apartinând epocii bronzului şi celei medievale. [51]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul La Jidovin.

De aici provine o piesă musteriană. [52]

3. Vestigii dacice.

a) Punctul Cetăţuie.

Pe Culmea Stânisoarei, la SE, pe un bot de deal, se află un punct de observaţie dacic. [53]

b) Punctul Gruniul Măgurii.

Culmea este situată la est de sat, pe malul din dreapta Streiului. Aici se afla un val circular cu fundaţie de piatră prinsă cu mortar. Drumul antic trece prin spatele acestor amenajări. Obiectivul poate fi de epoca dacică. [54]

4. Descoperiri monetare.

a) Aici au fost semnalate descoperiri izolate de monede greceşti şi romane. [55]

5. Vestigii medievale.

a) În Băieşti funcţionează două biserici, dintre care una pare a fi fost construită înainte de secolul XVII d.Chr. [56]

Federi

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Federi.

În acest punct s-au descoperit materiale ceramice specifice epocii bronzului, cultura Wietenberg. [5]

b) Peştera Nr. 1 de la Coasta Vacii de la Federi.

Peştera se afla în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare.

Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice. În peşteră se află materiale arheologice din paleolitic (cultura Aurignaciana) până în eneolitic târziu (cultura Coţofeni), începutul epocii bronzului, dar şi din epoca prefeudală (secolele VIII-X d.Chr.). [6]

c) Peştera Nr. 2 de la Coasta Vacii de la Federi.

Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, sub Peştera Nr. 1.

Aici s-au descoperit materiale cioplite musteriene, dar şi straturi de arsură, fără alte precizări. [7]

d) Peştera Nr. 3 de la Coasta Vacii de la Federi.

Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, sub înălţimea Fruntea Mare, în stânga Peşterii Nr. 2.

De aici provin câteva răzuitoare musteriene. [8]

e) Peştera Cocoşului sau Gaura Cocoşului de la Federi.

Cavitatea se află localizată în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, în faţa peşterilor de la Coasta Vacii.

Urmele de aici sunt musteriene, aurignaciene, eneolitice finale, de epoca bronzului (cultura Wietenberg), dacice şi de epoca romană.

În anul 1940-1941 s-a descoperit craniul unei femei, în vârsta de 30-40 de ani, de tip Homo sapiens fossilis. [9]

f) Peştera Nr. 1 din Piatra Muntenilor sau Coridorul din Piatra Muntenilor.

Peştera se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Dealul Piatra Muntenilor, lângă peştera Gaura Cocoşului.

Aceasta este şi mai mare decât prima. Aici s-au descoperit unelte şi arme paleolitice (cultura Musteriana). În peştera se afla materiale arheologice din neolitic şi eneolitic, începutul epocii bronzului, perioada romană şi cea medievală. [10]

2. Vestigii preistorice.

a) Pe valea râului care izvorăşte din Piatra Muntenilor s-a descoperit ceramica Coţofeni. [11]

3. Vestigii dacice.

a) Punctul Izvor.

La 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui – Ponorici se află valuri de pamânt dacice. [12]

4. Vestigii de epoca romană.

a) Punctul Dealul Padeş sau Sub Padeş.

Aici, la circa 400 m est de cătun, a funcţionat un castru roman. [13]

5. Mine şi cariere.

a) Punctul Fâneaţă.

La 600 m de Sălaşul lui Iosif Murgoi s-a descoperit un atelier pentru prelucrarea fierului dacic. Zăcămintele de fier din zonă se află la circa 10 km de Rudele, „faţă-în-faţă” cu acest obiectiv (minereurile se găsesc în două locuri). [14]

6. Vestigii medievale.

a) În localitate există o biserică de lemn nepublicată. [15]

Fizeşti  

1. Vestigii preistorice.

a) În hotarul localităţii s-a descoperit un topor de piatră şlefuită. [21]

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Hotar.

Aici s-au descoperit, la 1 km SE de şcoală, fragmente ceramice, caramizi şi o verigă de fier, toate de factură dacică. [22]

3. Vestigii romane.

a) Pe teritoriul localităţii sunt descoperiri de materiale arheologice romane. [23]

b) Punctul Vârful Poienii, Vârful Vârfete sau Ciclovina-Ponorici.

În zona Ponorâciu – Ciclovina s-a identificat un grandios ansamblu de fortificaţii cu caracter unitar, după opinia descoperitorului. Fortificaţia are trei linii succesive.

Aici ar fi un număr de 5 bastioane, un castru de marş cu dimensiunile de 70 / 45 m (burgus) şi un val lung (Troianul) de 230 m (din pamânt, cu miezul ars).

Lungimea totală a zidurilor şi valurilor este de circa 2,5 km.

După opinia majoritătii cercetătorilor, aceste lucrări ar fi sau, cel putin, s-ar baza, pe un sistem de fortificaţie dacic. Unele construcţii sunt în mod cert romane.

Eugen Iaroslavschi vede aici o imensă carieră pentru extragerea pietrei nefasonate. [24]

4. Vestigii medievale.

a) În localitate există o biserică de lemn nepublicată. [25]

5. Descoperiri monetare.

De aici provine un tezaur monetar care este adunat şi după parăsirea Daciei de către romani. [26]

Galati

1. Vestigii preistorice.

a) De aici provin piese litice cioplite. [1]

2. Vestigii medievale.

a) Biserica de zid disparută este construită în secolul XVI d.Chr. În jurul ei există o necropolă relativ bogată. [2]

Hobiţa

1. Vestigii de epoca romană.

a) Punctul Dealul Hobenilor.

În arealul localităţii, la 200 m nord de sat, pe malul din dreapta Pârâului Hobiţa, s-a cercetat o villa rustica. [40]

b) De aici provine un relief de marmură reprezentându-l pe Hercules. [41]

Ohaba-Ponor

1. Pesteri cu urme de locuire.

a) Peştera de la Bordu Mare.

Peştera se află la SE de sat, pe Dealul Bordul Mare.

Între materialele arheologice descoperite în peşteră se remarcă cele aparţinând culturilor Starcevo-Cris şi Coţofeni, dar şi uneltele şi arme paleolitice (musterian). Alte descoperiri se pot încadra în perioada dacică şi Evul Mediu.

Aici s-a descoperit un denar roman şi ceramică dacică. [10]

b) Peştera de la Seci.

Aceasta pestera a fost studiata în anul 1954 pentru a se controla observatii mai vechi. [11]

c) Pestera din Pîrîul Găurii.

Aceasta peşteră a fost studiată în anul 1954 pentru a se controla observaţii mai vechi. [12]

d) Pestera Sura Mare.

Materialul ceramic apartine perioadei dacice. [13]

e) Peştera de pe Scoruş.

Materialul ceramic descoperit aici este preistoric. [14]

Ponor

Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera lui Cocolbea sau Gaura lui Cocolbea.

Cavitatea se află în Munţii Sebeşului, bazinul Ohaba, Valea Opriţei, Dealul Piatra lui Cocolbea, la 2 km NE de sat.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii eneolitice. [65]

b) Peştera Piatra Poienii sau Peştera de la Pietriş, Pestera de sub Seletru, Gaura Poienii.

Peştera se afla localizată în Munţii Sebeşului, bazinul Streiului, versantul din stânga, în amonte de localitatea Baru.

Materialele arheologice descoperite aici aparţin epocii paleolitice. [66]

c) Peştera Ponor.

Locuirea de aici aparţine paleoliticului. Aici se află şi un abri sub stâncă. [67]

d) Peştera Ponorici sau Gura Ponorici.

În această peşteră s-au descoperit multe materiale eneolitice (cultura Petreşti şi Coţofeni). Unii autori amintesc materiale paleolitice, de epoca bronzului şi Latène. [68]

2. Vestigii preistorice.

a) Punctul Vârful Coastei.

Aici s-a descoperit o asezare eneolitică. [69]

b) Punctul Hotarul Răcurele.

Din acest punct provin unelte din piatră paleolitice. [70]

3. Vestigii dacice.

a) Punctele Dealul Robului şi Dealul Troianului.

Aici se află două fortificaţii, dacice după afirmaţiile descoperitorilor. [71]

4. Vestigii de epoca romană.

a) În hotarul localităţii s-au descoperit urme arheologice de epoca romană. [72]

5. Vestigii medievale.

a) Biserica de lemn a fost transformată în secolul XVIII d.Chr. într-una de piatră. [73]

Pui

1. Pesteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura de pe malul drept al Ohabei.

Aici s-a descoperit un depozit format din obiecte din fier dacice (secolele II î.Chr.-I d.Chr.). [83]

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Vad.

La 150 m de locul de trecere a Streiului, spre Ponorici, se află valuri şi sanţuri dacice pe două aliniamente. [84]

3. Vestigii de epoca romană.

a) Punctul Grădişte.

În hotarul localităţii, la 4 km est de sat, pe malul din dreapta Streiului, la sud de drumul spre Fizeşti, s-au descoperit urme arheologice de epoca romană, două obiective de arhitectură patrulatere. [85]

b) Dealul Măgura.

Pe acesta se află un val de aproximativ 4 km lungime. [86]

c) Punctul Cioaca Biriştenilor.

Pe acest deal, la 200 m nord de Grădişte, s-ar putea să existe un turn roman de pază, cu şanţ şi val şi frontul spre est. [87]

4. Descoperiri monetare.

a) Tezaurul monetar de secolele XVI-XVII d.Chr. s-a descoperit cu ocazia săpării unei gropi de mormânt în cimitirul localitatii. [88]

5. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă pare a se data în secolele XV-XVI d.Chr. Unele informaţii ne fac să credem că începuturile ei sunt mult anterioare în timp. [89]

Râu Bărbat  

1. Statiuni arheologice cu stratigrafie complexa.

a) Punctul Cetate.

În hotarul localitatii, la 700 m de sat, spre Pui, s-au descoperit urme arheologice de epoca romană şi anume un castru de marş transformat, mai apoi, într-unul permanent.

Acesta are 120 / 80 m şi stă în picioare, pe alocuri, la 2 m înălţime.

Aici s-au descoperit şi materiale ceramice preistorice, dacice şi medievale. [23]

2. Vestigii de epoca romană.

a) Pe o înălţime împădurită de la marginea satului au fost identificate urme de construcţii romane. [24]

3. Vestigii medievale.

a) Punctul Ogrăzi.

La SV de sat, pe malul din dreapta Pârâului Uric, se descoperă materiale medievale. [25]

b) Punctul Estul Satului.

La intrarea în sat dinspre Pui se află urme de locuire medievală. [26]

c) Punctul Ploştina.

Într-o mică movilă braconată de căutătorii de comori s-a descoperit o locuinţă cu pivniţă clădită în secolul XIII d.Chr.

Bibliografie: Matei 1994.

d) Punctul Ruina Bisericii vechi.

Un monument este ridicat între secolele XVI-XVII d.Chr. ca biserică pentru cultul reformat. Al doilea este ortodox. Sub una dintre cele două biserici se ascunde monumentul din secolul XV d.Chr. [27]

Ruşor

1. Vestigii preistorice.

a) Punctul Haltă.

În dreapta drumului national spre Pui, la vest de Cantonul CFR, pe un platou cu malurile abrupte, s-a descoperit o aşezare Cotofeni. [71]

2. Vestigii dacice.

a) Punctul Sălaşe.

La 700 m est de Măgura Ruşorului, pe malul pârâului, la 300 m de Sălaşul lui Oproiu, s-a descoperit ceramică de factură dacică. [72]

b) Punctul Cetăţuie.

La nord de sălaşe se află un punct de supraveghere dacic. [73]

c) Punctul Măgura.

La vest de sălaşe se află ceramică dintr-o epocă neprecizată. [74]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Din hotarul locălităţii provine un leu funerar de epoca romană. [75]

4. Vestigii medievale.

a) Biserica ortodoxă românească veche nu a fost studiată prin săpatură arheologică sistematică şi este datată între secolele XV-XVI d.Chr. [76]

Uric

 1. Peşteri cu urme de locuire.

a) În Peştera din hotar s-au descoperit urme eneolitice. [5]